Emily era in culise, linistita, singura, emotionata. M-am dus la ea, si i-am transmis putere, ganduri vesele, dragoste. Pentru ca o iubeam pe Emily. O iubeam pentru ce era, si pentru ca tinea o parte din mine in viata. Pentru ca o tinea pe Roslyn puternica. I-am transimis toate sentimentele frumoase, si, apoi, cand am terminat, am sarutat-o pe obraz si m-am dus langa Roslyn si Jeremy, care se uitaa cu gura cascata la mine si la Emily. Am banuit ca el, fiind utilizator al pamantului, a vazut schimbul de energie dintre noi.
- Haideti sa mergem. Spectacolul incepe in 5 minute.
Am plecat, in urma mea fiind Roslyn, care il tragea pe Jeremy dupa ea. Ne-am asezat si am privit specatacolul. Emily era cea mai gratioasa balerina pe care o vazusem in viata mea. Ar fi putut intrece o balerina profesionista. Doamne, era superba. Spectacolul s-a terminat mai devreme, iar Emily ramanea la Janette acasa.Ideea de a o avea in siguranta, mai ales atunci cand aveam un sentiment rau. Cu toate astea, am hotarat sa mergem in cluburile din zona.
Am vazut pe un afis scris cu niste litere din care se scurgea sange <<" Dracula Party " in Crown>>. Roslyn a fost amuzata de ideea, si a prospus sa mergem sa vedem . La intrare era un cosciug din marmura pe care scria " R.I.P. Dracula", iar in interior erau false panze de painjen, iar chelenrii erau fardati si purtau cape.
Toate luminile s-au stins, de pe bar s-au ridicat flacari, si, din hol, au venit patru oameni care carau cosciugul din marmura. Era o liniste mormantala, chiar daca era aproape plin clubul. Un al cincelea om a venit si a sups ceva ce parea o slujba, in timp ce carausii stateau in genunchi, fiecare in cate un colt al cosciugului. La sfarsitul slujbei, un om, costumat in vampir, se ridica din cosciug, luand un microfon.
- Hai sa plecam, a zis Ros. Nu as suporta sa aud ce o sa zica, daca ei asta cred despre vampiri.
Inainte de a iesi pe hol am auzit replica baiatului- vampir.
- Pentru bani sugem si sange!
Replica lui ii provoca greata lui Roslyn. O simteam nervoasa. Foarte nervoasa. Dar.. Din nou am fost transpusa in ochii altcuiva. Ochii Harrei. Alerga, si nu era singura. Nu mi-am dat seama unde era. La fel ca in vis, era o zona necunoscuta pentru mine.
- Cat! Cat! Esti bine? Jeremy tipa la mine, si Roslyn, peste umarul lui, se holba la mine.
- Ah... Da. Sunt bine.
Am iesit din club si am luat-o pe jos catre Academie. Nu era un efort mare pentru noi. Eu si Roslyn oboseam foarte greu, iar mersul era o joaca de copii pentru Jeremy. Deodata, sentimentul de disconfort se intetii. Simteam ca si Roslyn are parte de el. Si atunci am realizat. Visele mele cu Herra erau de fapt realitate. Mereu dupa viziunile cu Herra si varcolacii aveam sentimentul de disconfort. Nu aparusera inainte de ziua cu spectacolul lui Emily. Ei stiau. Dar.. De unde? Apoi mi-am adus aminte de fata care canta la pian. Stiam ca imi era cunoscuta. Era sora Herrei, dar era schimbata, nu mai era firava, din contra, avea o constructie ca a lui Roslyn. Asadar, pentru a ma prinde pe mine, Herra isi transormase propria sora intr-un monstru, pe care nu de mult ii detesta.
- Jeremy, fi in garda, Rosl , dar mi-a taiat vorba
- Sunt pe pozitie. Dar ce se intampla?
- Varcolaci. De dimineata am viziuni cu ei. Dar abia acum mi-am dat seama. E si Herra cu ei, dar nu stiu care.
- Atunci o sa ii omoram pe toti pana o sa o gasim pe Herra.
- Roslyn! Nu putem face asta! am protestat eu.
- Cine a zis ca TU o sa faci asta? s-au rastit amandoi la mine . Noi trebuie sa te protejam pe tine, a continuat Jeremy, nu tu pe noi.
- Dar... Dar.. Pot sa o fac.
- Nu, nu poti. Nu te vei lupta decat daca te ataca . Clar?
- Ce..., Jeremy lasa fraza neterminata, exact in momentul in care cinci varcolaci iesira de pe o straduta. De pe o alta straduta mai iesita cinci. Eram cu mult depasiti numeric.
Alergau cu o viteza uimitoare, astfel ca Roslyn abia avu timp sa ma impinga in spatele ei, si sa blocheze atacul unui varcolac. Se tatonara cateva secunde, apoi, Roslyn se duse direct catre gatul lui, si i-l intoarse intr-un mod nefiresc. Cand varcolacul se transorma in om si cazu la pamant. In tot acest timp Jeremy chinuise un varcolac gigantic , incercase sa ma atace, si Jeremy ii blocase atacul, dar nu il putea rani. Eram confuza. Nu stiam la care sa ma uit, la Roslyn sau la Jeremy, si chiar atunci, mi-a raspunsul mi-a venit mai greu decat mi-am miaginat vreodata ca o sa vina. Trebuia sa ma uit la mine. Un varcolac maro sarise pe mine, iar eu mi-am dat seama ca era Herra. Daca as fi intrat in mintea ei in acel moment, asa cum am avut impulsul, ezitam si pierdeam, dar nu am facut-o, si m-am folosit de putinele mele cunostinte in auto-aparare, pentru a-i da un pumn. Dar ea era mai puternica, iar Jeremy si Roslyn se chinuiau sa tine departe restul de varcolaci. S-a apropiat de mine, ii simteam respiratia. Si ii vedeam coltii.
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------
No comments:
Post a Comment